Steaua FCSB va avea o altă mare problemă din sezonul viitor, nu numai cea de acum cu marca. Nu va mai putea juca meciurile de pe teren propriu pe arena din Ghencea.
Din informațiile pe care le deține ProSport, stadionul căruia fanii roș-albaștri îi spun „Templul fotbalului românesc” va intra într-o renovare completă care presupune schimbarea scaunelor, recondiționarea tribunelor și a hotelului de la tribuna a II-a, unde echipa de fotbal obișnuia să intre în cantonament înainte de jocuri, până acum vreo doi ani când jucătorii au găsit doi șerpi în paturile lor.
Firma lui Florian Walter face curățenie pe stadionul unde joacă echipa lui Gigi Becali
În momentul de față, pentru stadionul Steaua există un contract în derulare până în iunie 2015, între MApN și societatea comercială a lui Gigi Becali, prin care echipa de fotbal plătește 24.400 de euro pentru fiecare meci pe care liderul din Liga 1 îl dispută acolo.
O mare parte din această sumă se duce pe plata firmei de salubrizare, care e a lui Florian Walter, bun prieten cu Gigi Becali. Acordul se încheie înaintea fiecărei partide de „acasă”. Cel puțin 7.000 de euro pe meci ia Romprest, în condițiile în care lumea nu mai vine la stadion, astfel că dacă se iau în calcul și utilitățile, e posibil ca MApN-ul să nu rămână cu vreun profit important de pe urma unui astfel de contract, în ciuda părerii multora dintre suporteri, care consideră exagerată suma pentru care se închiriază stadionul.
Angajații de la Romprest, într-o pauză de lucru la stadionul Steaua
INFO Deoarece dosarul de obținerea licenței trebuie pregătit din timp, Steaua FCSB ia în calcul ca echipa să-și joace meciurile de pe teren propriu la Buzău, după cum informează site-ul gsp.ro
Luna viitoare se vor împlini 41 de ani de la inaugurarea arenei din Ghencea. Pe 9 aprilie 1974, ziarul „Sportul” anunța pe prima pagină „Astăzi, fotbal pe stadionul Steaua. Steaua – OFK Belgrad, un meci care promite”. Sub titlul banal se ascundea de fapt inaugurarea actualului stadion Steaua. „O partidă care promite un frumos spectacol fotbalistic, ambele cluburi aliniind cele mai bune efective de care dispun în momentul de față”, se preciza în avancronica acestui meci în ziarul „Sportul”. Nicio vorbă de truda miilor de militari care au lucrat zi și noapte începând din august 1973 și până în martie 1974. Arhiva nu menționează nimic, nici măcar un rând despre construcția grandioasă pentru acele vremuri. De ce? Pentru că, probabil, ca și mulți dintre cei care au săpat la Canalul Dunăre Marea Neagră, au murit cu târnăcopul în mână, sleiți de puteri, înfometați și răpuși fie de arșița verii, fie de gerul necruțător al iernii.
Soldaților de pe macara le era frică să mai muncească din cauza oboselii. Responsabilitatea era enormă. Foto: „Observatorul militar”
Mister în jurul construcției arenei
Trei ofițeri au fost puși să se ocupe de șantierul de la Steaua. Maiorul Traian Draghia, șef de lucrări cu partea de stadion și utilități, maiorul inginer Emil Pătrașcu, șef de lucrări la tribuna oficială și la grupul social și locotenent-colonel Beniamin Botezan, comandantul care trebuia să supravegheze toată lucrarea. Proiectul era unul grandios pentru acele vremuri, unul invidiat chiar și de conducerea de partid, după cum avea să povestească maiorul Traian Draghia în „Observatorul militar” apărut în 3 august 2011. Amintiri pe care fostul militar și le autocenzura cu lacrimi în ochi, speriat parcă să redea luminii ceea ce se ascunsese în întunericul regimului comunist de atunci. Inițial trebuia să se construiască o arenă cu 55.000 de locuri, care să concureze cu stadionul „23 August”, dar s-a decis limitarea la 30.000 de locuri pentru că banii trebuiau păstrați pentru Casa Poporului. Steaua juca până atunci pe „Republica”, stadion demolat să i să facă loc actualului Palat al Parlamentului.
Soldații nu își vedeau copiii la naștere sau nu ajungeau la moartea propriilor părinți, atâta timp cât ei lucrau zi și noapte la stadionul „Steaua”. Foto: „Observatorul militar”
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER